Ricuardant a Fulvio e a Ferruccio.Il dì, une sabide, l’an 1965, il mês novembar, il puest, la terace de cjase dal Mestri Rodolfo Kubik, la borgade “Caballito”.
Il motît de riunion al jere “Il Dì de musiche”, la cjançon “Grazie all’inganni tuoi” di Mozart, e lis peraulis a son stadis “ Voaltris podaressis formâ un cuartet”.
Chest a ce ca la dît il “Mestri”, e cussì in che sere tra cjants e cjants e cualchi taçute di vin, si e formât il Cuartet.
Ce si puedial dì di plui, si sin cjatàs denant di un fat di fat, o jentravin te etât adulte come coriscj…Chel…”Voaltris o podaressis…” nus a dât il sburton, iniziânt alc che realmentri no savevin dulà cal leve a finì…
Ce si puedial dì di plui, si sin cjatàs denant di un fat di fat, o jentravin te etât adulte come coriscj…Chel…”Voaltris o podaressis…” nus a dât il sburton, iniziânt alc che realmentri no savevin dulà cal leve a finì…
E cu la benedizion di Orfeu o vin metût man ae vore, dôs voltis par setemane si faseve pr
ovis cul mestri, il “Non" issint nô furlans ce di mancul che “Armonie”, e come simbul un Diesis, valadi simpri chel tichinin plui alt de note,par no colà nee cu la afinâde e tant mancul cul progjet.
Di ca, indevant a cjantâ, cussì le stât, cuasi par 40 agns, prin insieme cul Coro “Agrupacion Coral Buenos Aires”, un biel dì e cence nissune stampele o vin scomençât a svolâ, tal prin i svoi a jerin piçui e curts e si leve a cjantâ li che nus invidavin a falu podopo man man si e lats simpri plui in su, il nestri pecjât origjinâl la “Vilote”, in dutis lis presentazions o cjantavin une.

Podin dì cuai ca son stâts i moments plui significatîfs e impuartants che nus an marcjât i timps di une maniere o di che altre: un conciert cul Cuartet Stele Alpine di Cordenons, la nestre prime volte in radio e tv., la prime regjistrazion tai studis Philips e il prin disc di “Vilotis Furlanis”, la messe di Tomadini, un conciert te Capele di Tristan Suarez, il teatri Argjentin de citât di la Plata,
ovis cul mestri, il “Non" issint nô furlans ce di mancul che “Armonie”, e come simbul un Diesis, valadi simpri chel tichinin plui alt de note,par no colà nee cu la afinâde e tant mancul cul progjet.Di ca, indevant a cjantâ, cussì le stât, cuasi par 40 agns, prin insieme cul Coro “Agrupacion Coral Buenos Aires”, un biel dì e cence nissune stampele o vin scomençât a svolâ, tal prin i svoi a jerin piçui e curts e si leve a cjantâ li che nus invidavin a falu podopo man man si e lats simpri plui in su, il nestri pecjât origjinâl la “Vilote”, in dutis lis presentazions o cjantavin une.

Podin dì cuai ca son stâts i moments plui significatîfs e impuartants che nus an marcjât i timps di une maniere o di che altre: un conciert cul Cuartet Stele Alpine di Cordenons, la nestre prime volte in radio e tv., la prime regjistrazion tai studis Philips e il prin disc di “Vilotis Furlanis”, la messe di Tomadini, un conciert te Capele di Tristan Suarez, il teatri Argjentin de citât di la Plata,
Il viaç a Friûl cui soi concierts (17 in 30 diis) dulà che lis emozions no nus lassavin cjantâ.
Tantis robis bielis, ma ancje di chês altris, za che la vite ti da e ti gjave, Fulvio za no
le plui cun nô, alore la diaspore e il cjatasi cun Galliano cal tornave dai soi viaçs, e di gnuf si tornave a cjantà a trê vôs compagnàs cun la sô armoniche.
le plui cun nô, alore la diaspore e il cjatasi cun Galliano cal tornave dai soi viaçs, e di gnuf si tornave a cjantà a trê vôs compagnàs cun la sô armoniche.Ancje Ferruccio nus a bandonats, ma alc al reste, alc co puartarin cun nô e cui nestris amôrs, “La Musiche”
O ringrazi al amì e compagn di cjant Carlos Gurisatti, di vê dât dongje chestis peraulis.
-----------------------------------------
O ringrazi al amì e compagn di cjant Carlos Gurisatti, di vê dât dongje chestis peraulis.
-----------------------------------------

El 22 de este mes, es el Dia de Musica cuya Patrona es Santa Cecilia, saludo a todos los que interpretan y son amantes de esta Arte.
-------------

























