martes, 7 de abril de 2009

Buine pasche

     La Pasche di tradizion furlane, dulà che in ogni paîs e in ogni borc a vevin lis lôr usancis tramandadis di gjenerazion in gjenerazion, e je un testemoni di identitât culturâl e storiche.
 ---
     Cun domenie ulive si jentre te setemane sante, la glesie dì par dì e à i siei rituâi e cerimoniis variis, tant par di, in chei timps si podeve viodi dai fruts zìrâ pai borcs cu lis scraçulis, par visà l'ore des funzions. E intune funzion sot sere e a une segnâl dal Vicjari pre Luîs Costantin e cun dute la fuarce che o vevin tai braçs, o fasevin zirà la scraçule, magari plui dal timp che nus jere permetût. 
--- 
     Une vore sintude e je ancje la procession dal vinars sant. E la sabide al prin bot de cjampane, dopo il cidinôr dal vinars sant, me none Marie Sperance ( requiem ), nus mandave a che si bagnassin la muse cu l'aghe frescje e cence suiâle, a disevin che al jere un segn di purificazion. E finalmentri sul tart de sabide sante, il scampanotâ des cjampanis dal "Glorie”, che nus anunziavin la resurezion di Jesù Crist,
 ---
      Domenie tal dopomisdì si leve a " butà l'ûf ": a jerin ûfs dûrs,  bulîts cun lis scussis de cevole che pituravin il scus, o vevin ancje dai narançs, si faseve a gare cui che al tirave plui adalt, cuant che l'ûf al colave in tiere si rompeve e si lu mangjave, nol mancjave il salam, il formadi e altris pitancis. E jere une scampagnade tai prâts, si leve cun dute la famee tal " pradulin ", une culine dongje cjase, un altri puest al jere tai
" cuei di barêt".    
     Tal doman lunis che pûr al jere festîf, si lu clamave " Pascute dal agnul ", si tornave di gnûf, cheste volte o levin nome i fruts cul nono ( Tite Milanês ), il rest de famee a restavin a cjase. Cusì e finive in " Glorie " la setemane sante. Une des usancis plui popolâr e je chê di regalâsi dai ûfs di pasche,
--- 
     La fieste de Pasche Cristiane e je la memoreazion de resurezion di Crist.
 ---
Buine pasche a ducj.
---

No hay comentarios: