miércoles, 31 de diciembre de 2008

Bon principi dal an



Il prin minût dal gnûf an, 2009


     - ¿ Mi daiso la buine man ? - Mi ricuardi cuant che o jeri frut, a prin dal an al faseve un frêt di cricâ, magari al veve neveât, ma nuie mi impedive di lâ pes cjasis dai parincj e amis a fâ i augurs di: - Bon principi dal an, e o finivi il discors cun: - Mi daiso la buine man, di solit mi davin cualchi franc, opûr des robis dolcis.
---
     I agns a passavin, e ancje i fruts a cressevin, cuant savè che e jere ore di lassà il puest ai plui piçûi ? Cuant che cualchidun ti diseve, " PANDOLO ", al voleve dî che, za tu jeris avonde grant, e che cence volê ti metevin te categorie che, tu ses masse grant par sei piçûl, e masse piçûl par sei grant. Une etât indulà che si passe dal puartâ bregons curts, a puartâ bregons luncs.
---    
     Cheste e je stade une mê esperience par tancj agns tal dì di prin dal an, intun Friûl di tant timp fa, di sigûr vuê come vuê a saran altris manieris di fâ regâi ai fruts, plui esigjents comercialmentri, dacuardi aes regulis dal marcjât.
---
Mandi, e Bon Principi a ducj voaltris.
Galliano 
---                    

martes, 23 de diciembre de 2008

Bon Nadâl


     A son bielzà 2000 e passe agns dal sucedût. La storie le cognossìn, nus e àn contade di piçui.
     An, daur an o vin preparât il presepi. Di grancj o levin a "Madins", ae messe di miezegnot, in tun ciert moment, si impiavin ducj i lusôrs, e si sintive intonà:
---
"Gloria in excelsis Deo et in terra pax ominibus bone voluntatis"
"Glorie a Diu ta alt dal cîl, e pas in tiere ai umign di buine volontât"
"Gloria a Dios en las alturas, y en la tierra paz a los hombres de buena voluntad"
---
Bonum Nativitatis
Bon Nadâl
Feliz Navidad
---
Mandi a ducj.

miércoles, 17 de diciembre de 2008

Oh! ce bielCjiscjel a Udin


Il Cjiscjel di Udin, al è un dai monuments plui impuartants de citât, si cjate sore dal cuel di Udin, intune posizion ideâl, parcè che di lì si viôt dut il Friûl, dai monts insin al mâr. Il Cjiscjel si cjate dulà che prime e jere une fuartece, che je stade distrute dal taramot tal 1511, la struture che si pues viodi al dì di vuê, e je dal 1517.
--------
La glesie di Sante Marie, e je la plui vecje des glesiis di Udin, si cjate su la rive che e puarte tal plaçâl dal Cjiscjel.
Probabilmentri e je stade costruide pe prime volte dai Langobarts; a son stâts cjatâts diviers fruçons di chê epoche, ma la costruzion atuâl e je dal XII secul, mentri che il tor alt 43 metris al è stât finît tal 1539, parsore di lui al è un agnul che si volte cun la fuarce dal vint, lu clamin

"L' Agnul dal Friûl".
---------

Ca us lassi une "Vilote", che ducj a cognossin:


Oh ce biel Cjiscjel a Udin
Oh ce biele zoventût.
Zoventût come a Udin
No sin cjate in nissun lûc.
A bussâ fantatis bielis
Nol è un fregul di pecjât.
Indi jai bussade une brute
E tal infier o soi lât.
------

La forme plui cognossude de musiche popolâr furlane e je la " Vilote ". La sô carateristiche plui essenziâl e je la brevitât. I siei cuatri viers di vot silabis a rivelin in forme curte e complete: l'amôr, la nostalgjie, la naturalece, la ironie e il sintiment religjôs.
---

miércoles, 10 de diciembre de 2008

Sante Luzie...di une volte

     Mi svei aes sîs di buinore. La cjalce, peade da pît dal jet, è je vueide. Ogni an vueide. Parcè che il frut no si à dì abituâlu mâl, al dîs gno pari. Cul cûr in gole o voi tai bregons par viodi se a son lis solitis cuatri scjatulutis di mandolât involuçadis te cjarte a flôrs, regâl de mame. A son...a son... O voi cun gno pari pes stradis scuris dal paîs.
     -Svelt, svelt - mi dîs cun vôs basse. O galopi, lis mans ficjadis tes sachetis. O cjarezi il mandolât de mame; o torni e o torni a contâ lis cuatri scjatulutis.
     Rivìn denant la glesie dal Redentôr, plen di barachis cui lums a vueli. Bombons fins, mandolât di bagjigjis, clapuçs, pevarins, colaçs, confès a lis mandulis, e po stracheganassis, carobulis, susins, fîcs e piruçs secs, narançs e datui.
     Il borc si è sveât. O jentrin in glesie. --Pre Sante Luzie -- mi dîs gno pari dantmi la man bagnade di aghe sante. I àn gjavât i voi cuntune spade. O cîr di preâ, contant e tornant a contâ lis scjatulutis di mandolât, intant che la zovine martare di Siracuse, mi mostre i siei voi sul plat.
     Tornìn in strade, sul puarton de scuele di San Domeni, gno pari mi lasse. - Ti racomandi di jessi bon - mi dîs seri voltant lis spalis.
     Vuê no je plui me mari, no son plui lis scjatulutis di mandolât. Nol è plui il papà cui voi celescj e lis mostacjs a manuvri. No son plui lis barachis de glesie dal Redentôr.
     Ma Sante Luzie e continue a dânus a ducj noaltris, puaris creaturis, la lus de sperance.
----------------
     Rigjavât da une conte che fevele di une antighe tradizion associade ae solenitât di Sante Luzie (13 di Dicembar), che si davuelç in tal nord Italie, dulà che i fruts gjeneralmentri a ricevin regâi.

     Jo di frut o ai vivût cheste esperience, o ricuardi che prin di lâ a durmî, o lassavin intun cualsisei puest de cjase un pôc di fen, cualchi gran di blave e un seglot di aghe, cussì il mussut che al compagnave la sante, al podeve disfamâsi.
---

miércoles, 3 de diciembre de 2008

Dulà che o vîf




Jo o vîf a Malisane che è je une frazion dal Tor. Ator ator dal gno paîs a son tancj cjasâi. Il gno paîs al è cuiet, no passin tantis machinis.
I cjamps a son coltivâts a jerbe rave, a miluçs, a piruçs e cualchidun a blave.
La mê cjase e je intun puest cuiet, no passin mai machinis; e je circondade di tantis altris cjasis. Te mê vie a son dome fruts e frutis. Lis feminis a tabain sul muret di une cjase.
Nol è un paîs tant grant, però al è tant biel. Al è plen di arbui. Ma cumò e àn taiât i arbui daûr de mê cjase. Al è un vêr pecjât. ¡ Chei arbui lì a fasevin une biele ombrene frescje !.
---
Chest test lu à scrit la frute Zaninello Federica, arleve dal 5º grât de "Scuele Elementâr" di Malisane, Torviscose, in provincie di Udin. Al è stât publicât in te "Agjende Furlane" dal 1983.
In pocjis peraulis e descrîf la calme di chescj paisuts furlans di altris timps, claris pineladis bucolichis di un vivi seren.
---